17 ianuarie
Parintii sunt pedagogii ideali pentru invatarea limbii
Articol preluat din cartea "Efectele televiziunii asupra mintii umane", scrisa de Virgiliu Gheorghe
Multi parinti cauta astazi sa ofere medii bogate in stimuli (jocuri diverse, imagini TV etc.) pentru a antrena mintea propriilor copii. Ei nu stiu ca metoda cea mai buna pentru dezvoltarea inteligentei si a abilitatilor mentale ale unui copil este de a le dezvolta limbajul. Ei nu stiu, ca metoda cea mai buna pentru dezvoltarea inteligentei si a abilitatilor mentale ale unui copil este de a le dezvolta limbajul. "Copiii care si-au exersat vorbirea de mici au cele mai bune rezultate scolare pe termen lung" (Healy 1990:91). Iar in aceasta directie, a deprinderii copiilor cu limba, lucrurile sau noile tehnologii nu-l pot inlocui pe om. Si, mai mult, nici un om nu va putea face acest lucru mai bine decat parintii copilului.
Cel mai important factor in dezvoltarea abilitatilor mentale – arata ultimele cercetari – este comunicarea copilului cu mama sa. "Comunicarea verbala frecventa a mamei cu copilul (mama ii vorbeste, iar el raspunde la cuvantul mamei, chiar daca non-verbal, in primele luni de viata, prin sunete, mimica sau semne) este cel mai important factor pentru dezvoltarea abilitatilor mentale ale copilului; mult mai important decat oricare alta stimulare materna – modalitate prin care mama poate contribui la cresterea sau largirea capacitatilor mentale ale copilului. Acest dialog este mult mai important, subliniaza J. Healy citand doi cercetatori americani, decat, spre exemplu, oricare alta ingrijire materna a copilului prin care i s-ar oferi acestuia conditiile ideale pentru dezvoltarea sa trupeasca." (Olson 1986:1-20)
Studiile arata ca mamele, in mod instinctiv, au capacitatea de a dezvolta limbajul copilului si isi pot adapta raspunsurile in mod precis la capacitatea copilului de a intelege. Mamele arata ca stiu cel mai bine (fara a invata de la vreun specialist) modul in care pot sa dezvolte limbajul copilului, introducand in mod treptat forme din propria vorbire, care sunt doar cu un grad deasupra nivelului actual de vorbire a copilului. Simpla expunere a copilului la limbajul adultului nu face ca invatarea sa se produca in mod automat, caci copiii nu pot repeta modele de exprimare care sunt mult mai complicate decat acelea pe care le pot ei intelege. Acesta este un salt, motiv pentru care televiziunea, ca model lingvistic, constituie un esec.
"Parintii sunt cei mai buni invatatori ai limbii pentru proprii copii, deoarece ei se pot apropia atat de mult de acestia, incat pot avea sensibilitatea de a sesiza si intui ceea ce se intampla in mintea copilului. Studiile arata ca si tatal, la randul sau, poate dovedi o indemanare deosebita in croirea limbii copilului. Alti adulti si copii pot ajuta numai in conditiile in care au abilitati de a introduce un vocabular sau o gramatica mai complexa in momentul in care copiii sunt pregatiti sa le primeasca." (Healy 1990:94)
Niciodata o masinarie, oricat de perfectionata si interactiva ar fi, nu va putea inlocui prezenta umana a parintilor si mai ales in procesul de invatarii limbii. Fiecare clipa petrecuta de copil in fata televizorului este una pierduta pentru comunicare si, prin urmare, pentru dezvoltarea mintii. In schimb, fiecare clipa petrecuta cu parintii, cu mama, mai cu seama, in contextul comunicarii verbale, este castigata pentru viitorul mental al copilului.
Copilul nu poate invata limba daca o aude vorbita cu un ritm mai rapid decat cel pe care-l poate percepe si stapani. De asemenea, cuvintele folosite de cei mari trebuie intelese de copil, cuvintele noi introducandu-se treptat in dialogul cu acesta.
Acest lucru nu se poate intampla daca adultul nu are rabdarea, atentia si dragostea corespunzatoare, caci se poate intampla ca deschiderea copilului pentru comunicare sa nu se produca, daca interlocutorului sau, ii lipsesc aceste insusiri. Din acest motiv parintii, mama, tatal si bunicii sunt cei mai buni profesori de limba, urmati de ceilalti copii si de adultii care alcatuiesc mediul lingvistic si cultural care inconjoara copilul.
CĂUTARE
Articole recente:
- "Scoala Altfel a avut un mare impact asupra elevilor. Au venit cu voiosie si seninatate, fara ghiozdane in spate, plini de initiativa si dornici sa invete altceva"
- Interviu cu Valerica Rusu, profesor la Scoala cu clasele I-VIII "Aurel Vlaicu", din Constanta
- "Consider ca SCOALA ALTFEL va continua si va avea succes."Interviu cu Nicoleta Risnoveanu, de la Gradinita cu Program Prelungit Nr. 10, din Buzau
- Interviu cu Daniela Manolache, de la Gradinita cu Program Prelungit "Dumbrava minunata", din Comanesti
- "Consider ca saptamana "Scoala altfel" trebuie continuat". Interviu cu Monica Rusan, profesor la Colegiul Tehnic "Alesandru Papiu Ilarian", din Zalau
- "Proiectul a avut un mare impact la nivelul elevilor".Interviu cu Mariana Mircioi, de la Scoala cu clasele I-VIII "Constantin Sandu Aldea", Braila
- "Sa ne cunoastem tara... sa ne facem prieteni" Interviu cu Aurica Fazekas
- Interviu cu Stefan Valentina, profesor la Scoala cu clasele I-VIII, din Matesti
- "Am profitat de ziua de 3 aprilie pentru a beneficia de biletele gratuite oferite de ZIBO" Interviu cu Elena Lepadatu
- Interviu cu Aurora Horincar, de la Scoala "Simion Barnutiu", din Baia Mare

COMENTARII (0)