Zana noastra buna - compunere

 

Imi voi aminti mereu de invatatoarea mea draga.Si acum ,dupa doi ani de cand am
terminat clasa a patra imi amintesc de prima zi de scoala cand am vazut-o pe doamna
invatatoare.
 
 
Am observat ce fire blanda avea de prima data cand mi-a zambit cu atata
drag.Desi imi era frica de scoala , de lectiile grele care urmau, doamna invatatoare ne-a
incurajat pe toti si ne-a urat success in anii care vor urma.Scumpa noastra invatatoare ne-
a aratat scoala si cu rabdare raspundea la fiecare dintre intrebarile noastre despre cladirea
care urma sa devina a doua noastra casa..Avea grija de noi si ne aranja in rand pentru a
nu ne pierde printre elevii cei mari.Deja o consideram ca a doua mama, iar scoala incepea
sa devina din ce in ce mai interesanta.
 
 
La prima lectie pe care am studiat-o ne-a explicat cu atata blandete si rabdare si
isi facea timp pentru fiecare elev sa-i explice ceea ce nu intelegea. Cand greseam vreo
litera sau vreo cifra in caiet,doamna invatatoare ne ajuta sa o corectam, iar atunci mi-am
dat seama ca alesese aceasta meserie pentru ca indragea copiii..Mereu cand ne certam, ea
intrvenea intre noi iar galsul ei bland si subtire ne impaca.Ne-a invatat cum sa salutam
cand intra cineva in clasa, iar noi si acum mai salutam cum o faceam in clasele primare.
 
 
Cand luam cate o nota mica ne certa atat cat sa nu ne suparam mai rau decat
eram ,dar prin dojenelile sale ne ambitiona sa invatam mai bine si sa nu ne dam
batuti.Eram foarte fericiti cand luam o nota mare, iar ea se bucura impreuna cu noi si
vedeam pe fata ei cum radia fericirea ca ne dam mai mult interesul pentru a inavata ceea
ce doamna invatatoare mereu ne spunea. Tot timpul spunea sa nu invatam pentru note,
caci este important ce retinem din lecii si nu sunt asa de importante notele. Chiar daca nu
meritam mereu note bune ne incuraja dandu-ne note putin mai mari pentru a ne motiva
sa invatam mai bine.
 
 
Cand scriam frumos , ne lauda in fata clasei, iar noi eram foarte fericiti si nici o
data nu a facut vreo diferenta intre noi si ne trata pe toti la fel.
 
 
Doamna invatatoare era frumoasa, blanda,cu un gals suav si linistitor, incat nici o
data nu ne era frica sa ii spunem cu nu ne-am facut tema deoarece nu am putut si nu am
avut timp. Era intelegatoare, ne dadea teste usoare si explica cerinta ca sa intelegem cu
exactitate ce se cerea. Ne era din ce in ce mai draga si asteptam sa vedem ce lectii noi
va preda doamna invatatoare pentru ca ea facea ca povestile si poeziile din abecedar sa le
putem vedea ca si pe niste filme care le urmaream pe tabla neagra.
 
 
Inainte sa incepem scoala am auzit ca aceasta este cea mai buna invatatoare din
scoala si asa a fost pentru ca am primit-o pe zana noastra buna, doamna invatatoare.Imi
voi amiti cat de citet si de frumos scria si cum atunci cand ieseam in pauza afara mereu
ne tinea departe ca sa nu ne loveasca copiii mari care se jucau pe teren cu mingea. La
scoala, domana invatatoare ne apara, iar noi parca aveam inca o familie ceea ce spusese
invatatoarea noastra la inceputul scolii ca vom deveni o familie unita..Acum, cand ne
intalnim cu ea, ne intreaba ce note am luat , daca suntem cuminti, deoarece inca se mai
preocupa de noi ca si cum am fi elevii dansei.
 
 
As vrea sa fim din nou mici ca sa putem face ore cu doamna invatatoare care
ne indragea, ne certa dar ne si lauda. Voi avea respect pentru ea ca si cum ar fi inca
invatatoarea noastra cea care zambea, ne ambitiona sa invatam si avea grija de noi.
 
Va ramane in sufletul nostru drept aceea care ne-a invatat sa scriem, sa citim si sa
calculam, zana noastra cea buna, doamna invatatoare.
 
 
 
 
Elev: Bolos Lidia
Liceul Teoretic “Octavian Goga” Huedin, jud. Cluj
Prof. Daciana Loi
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 
 




0

COMENTARII (0)

Cod de verificare

Caractere rămase: 500